| 1.
|
ÎMPUTIN'A, împuţinez, vb. I. Refl. A se reduce ca număr, ca mărime; a se micsora, a descreste, a diminua, a scădea. ◊ Expr. A i se împuţina cuiva inima sau a se împuţina cu inima = a se descuraja; a se înfricosa. - În + puţin.
Sursă
: DEX'98
(16323)
- valeriu |
| |
| 2.
|
A (se) împuţina ≠ a (se) înmulţi, a mări, a spori
Sursă
: Antonime
(68364)
- siveco |
| |
| 3.
|
A împuţina ≠ a spori
Sursă
: Antonime
(68885)
- siveco |
| |
| 4.
|
A se împuţina ≠ a se înmulţi
Sursă
: Antonime
(69197)
- siveco |
| |
| 5.
|
ÎMPUTIN'A vb. 1. v. reduce. 2. a (se) micsora, a (se) reduce, a (se) restrânge, a scădea, (înv. si reg.) a (se) strâmta. (Locurile de păsune s-au ~.) 3. a se reduce, a scădea, (Transilv.) a scăpăta. (Creditul s-a ~ mult.)Sursă
: Sinonime
( 188873)
- siveco |
| |
| 6.
|
împuţin'a vb., ind. prez. 1 sg. împuţin'ez, 3 sg. si pl. împuţine'ază
Sursă
: DOR
(255098)
- siveco |
| |
| 7.
|
A SE ÎMPUTIN//'A mă ~'ez intranz. A deveni mai mic (ca număr, dimensiune sau intensitate); a se micsora; a scădea; a descreste; a se reduce; a se diminua. ~ la trup. Locurile de păsune s-au ~at. ◊ A i ~ cuiva inima sau ~ cu inima a-si pierde curajul. /în + puţin
Sursă
: NODEX
(339754)
- siveco |
| |
| 8.
|
A ÎMPUTIN//'A ~'ez tranz. A face să se împuţineze; a diminua; a micsora; a scădea; a descreste; a reduce. /în + puţin
Sursă
: NODEX
(339753)
- siveco |
| |
|
|